TraumaScore Calcul punctaj traumatologic

Barem oficial, calcul transparent

Despre platformă.

Ce face calculatorul, ce nu face, pe ce reguli se sprijină și unde actul însuși se contrazice.

Începe încadrarea gratuită 5 LT fără cont Vezi baremul
Rolul platformei

Ce este

Un calculator care aplică baremul din Ordinul nr. 1/2.293/2022 pe leziunile alese și arată la ce despăgubire orientativă corespunde punctajul, potrivit Legii nr. 132/2017.

Baremul oferă, pentru aproape toate leziunile, un interval — nu o singură cifră. Încadrarea concretă ține de gravitate și o face expertul. Fișa tipărește de aceea intervalul întreg, așa cum e în act, și spune ce e sigur și ce rămâne la aprecierea expertului.

Unde o treaptă de încadrare îngustează intervalul, fișa spune și nivelul mediu al benzii — noțiunea de „nivel mediu prezumat al suferinței” din Legea nr. 132/2017, art. 22 alin. (5) lit. b).

Anexa privind punctajul traumatologic a fost aprobată de Autoritatea de Supraveghere Financiară și Ministerul Sănătății și publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 bis din 7 septembrie 2022.

Vezi actul în Monitorul Oficial (se deschide într-o filă nouă)
Limita esențială

Ce NU este

Nu este o expertiză și nu ține locul uneia.

Ordinul cere ca punctajul să fie stabilit de un medic expert evaluator — care poate fi și de altă specialitate decât medicina legală — pe baza examinării persoanei și a documentelor medicale.

Platforma produce o fișă de calcul punctaj traumatologic, nu un raport de evaluare. Rezultatul arată ce prevede baremul pentru leziunile alese — atât.

Temei: Ordinul nr. 1/2.293/2022, art. 3 alin. (2) și art. 4 alin. (1).

Regulile aplicate

Catalogul regulilor de evaluare TraumaScore

92 de poziții

Prevederi explicite și deducții medicale și de calcul Versiunea 1.0 • 13 septembrie 2026

Catalogul separă ceea ce prescriu ordinul și anexa de recomandările formulate în anexă și de opțiunile metodologice necesare motorului. Fiecare regulă are temei, condiții și limite. Deducțiile suplimentare sunt marcate în corpul documentului.

Prevederile explicite se păstrează în domeniul lor. Deducțiile sunt propuneri de interpretare: pot influența estimarea și trebuie declarate atunci când sunt aplicate. Ele nu modifică baremul și nu stabilesc prin ele însele drepturi la despăgubire. Evaluatorul poate adopta o altă interpretare, motivată.

Baza de referință este Ordinul nr. 1/2.293/2022 și anexa din Monitorul Oficial nr. 880 bis din 7 septembrie 2022. Paginile indicate sunt paginile tipărite ale acestei ediții. Codurile G, S, R, D și N sunt coduri ale catalogului, nu coduri oficiale ale baremului și nici un inventar al funcțiilor deja implementate.

CodConținutNumăr
G Prevederi generale ale cadrului legal 15
S Instrucțiuni și criterii specifice din anexă 27
R Recomandări formulate expres în anexă 2
D Deducții medicale și de calcul propuse 36
N Neclarități care cer o alegere declarată 12

În total: 92 de poziții de catalog, dintre care 14 deducții suplimentare față de lista discutată anterior. LT = leziune traumatică inițială; CP = complicație posttraumatică; CPP = consecință posttraumatică permanentă; AV = acuitate vizuală; SC = suprafață corporală.

Fiecare poziție se deschide cu un clic; codurile din text duc la poziția numită.

Prevederi generale ale cadrului legal

15 poziții

Aceste poziții sintetizează prevederile generale relevante evaluării. Explicațiile privind motorul delimitează aplicarea lor și nu adaugă condiții pretins prevăzute de lege.

  1. G01 Evaluarea aparține medicului expert evaluator

    Punctajul traumatologic este calculat de medicul expert evaluator în condițiile ordinului. Evaluarea include examinarea clinică, verificarea acuzelor și a documentelor și identificarea consecințelor aflate în legătură directă de cauzalitate cu accidentul de vehicule.

    Aplicare și limite
    Rezultatul automat al platformei este o estimare asistată. Încadrarea medicală și concluzia raportului nu se substituie prin simpla extragere a unui diagnostic din text.
    Temei
    [O] art. 3 alin. (1)–(2) și art. 4 alin. (1), p. 2.
  2. G02 Diagnosticul trebuie susținut de datele cazului

    Identificarea leziunilor se corelează cu susținerea diagnosticului prin examen clinic și documente medicale relevante. Se descriu leziunile și consecințele constatate, nu doar denumirile disponibile în barem.

    Aplicare și limite
    Un diagnostic menționat în acte poate fi probă, dar concordanța lui cu datele clinice și paraclinice trebuie verificată.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (2) lit. a)–c), p. 2.
  3. G03 Se separă consecințele accidentului de patologia fără legătură cauzală

    Leziunile și consecințele asociate accidentului se diferențiază de patologiile anterioare și de cele ulterioare fără legătură directă de cauzalitate cu evenimentul.

    Aplicare și limite
    Separarea antecedentului nu exclude evaluarea unei agravări posttraumatice documentate. Vezi D17 și D18.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (1) și alin. (2) lit. d), p. 2.
  4. G04 Evaluarea are un moment de referință și poate fi actualizată

    Punctajul ține seama de situația faptică la momentul consultului sau al parvenirii examinărilor solicitate. Apariția ulterioară a unor elemente clinice, funcționale ori de laborator permite o nouă examinare.

    Aplicare și limite
    Momentul evaluării și perioada descrisă de fiecare document trebuie păstrate. Actualizarea nu transformă automat etapele aceleiași evoluții în leziuni distincte.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (2) lit. e) și alin. (6), p. 2–3.
  5. G05 Leziunea inițială se distinge de complicații și consecințe permanente

    LT este leziunea traumatică inițială. CP cuprinde complicații imediate, acute sau cronice care beneficiază de recuperare terapeutică. CPP cuprinde consecințe permanente care nu se mai pot vindeca și al căror punctaj cuantifică afectarea funcționării persoanei.

    Aplicare și limite
    Cuvântul „cronic” nu este, singur, echivalent cu „permanent”. Încadrarea se face în contextul medical și al rândului aplicabil.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (1) lit. a)–c), p. 3.
  6. G06 Complicațiile multiple ale aceleiași LT se însumează

    Când o leziune traumatică generează mai multe complicații, se calculează numărul total de puncte pentru fiecare complicație în parte, cu respectarea plafonului SVP.

    Aplicare și limite
    Coexistența CP și CPP are și prevederea distinctă de la lit. d), reprodusă conceptual în G08. Citirea operațională folosită în acel caz este declarată în D01.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. b), p. 3.
  7. G07 Pentru mai multe CPP ale unei LT se reține cea mai severă

    Când aceeași LT generează mai multe CPP, ordinul cere strict punctajul celei mai severe CPP, în limita SVP.

    Aplicare și limite
    Domeniul selecției este LT care a generat consecințele, nu întregul caz. Ordinul nu stabilește o regulă informatică de departajare a intervalelor; vezi D02 și D03.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. c), p. 3.
  8. G08 Coexistența CP și CPP are prevedere proprie

    Când o LT generează atât CP, cât și CPP, în calcul sunt incluse LT și punctajele pentru CP și CPP cu severitatea maximală, fără depășirea SVP.

    Aplicare și limite
    Aceasta este formularea normativă de păstrat. Transformarea ei în selectori numerici și corelarea cu lit. b) sunt explicate distinct, ca deducție, în D01.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. d), p. 3.
  9. G09 Contribuțiile leziunilor traumatice multiple se însumează

    Când victima are mai multe LT, se însumează valorile LT, CP și CPP pentru fiecare leziune în parte, cu respectarea plafonului SVP.

    Aplicare și limite
    Articolul nu definește identitatea unei leziuni, suprapunerea focarelor ori relația generic–subtip. Aceste situații sunt tratate în categoria deducțiilor.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. e), p. 3.
  10. G10 Punctajul total este plafonat la 200

    Valoarea totală nu poate depăși punctajul stării vegetative persistente. Ordinul fixează această valoare la 200; același punctaj apare în tabelul consecințelor cerebrale.

    Aplicare și limite
    Plafonul privește punctajul traumatologic. Nu este un plafon exprimat în bani și nu transformă stările neclarificate în valori punctuale.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. a)–e), p. 3; [A] p. 10.
  11. G11 Documentația insuficientă poate fi completată

    Medicul expert evaluator poate solicita completarea documentelor sau examinări suplimentare pentru verificarea și completarea diagnosticului, cu consimțământul explicit al pacientului.

    Aplicare și limite
    Lipsa informației trebuie consemnată. Ordinul nu prescrie înlocuirea datelor lipsă prin minimul, media sau maximul unui interval.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (3), p. 2.
  12. G12 Raportul individualizează punctajele și totalul

    Raportul include datele introductive și clinice, informațiile din documente și consulturi, leziunile, complicațiile și prognosticul, apoi punctajul pentru fiecare LT, CP și CPP și totalul acordat. Se consemnează aprecierile asupra complicațiilor definitive.

    Aplicare și limite
    Jurnalul automat de surse și operații reprezintă o modalitate propusă de a face aceste rezultate verificabile; detaliile lui sunt în D35.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (4), p. 2.
  13. G13 Costurile tratamentelor nu sunt incluse în punctaj

    Daunalitatea asociată punctajului nu include costurile procedurilor medicale, chirurgicale și recuperatorii necesare vindecării ori reducerii deficitelor.

    Aplicare și limite
    Un cost în lei și un număr de proceduri nu se convertesc automat în puncte. Se aplică numai pozițiile și instrucțiunile de punctaj corespunzătoare.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (2), p. 3.
  14. G14 Nivelul mediu al suferinței și particularitățile cazului au temei legal

    Legea prevede evaluarea despăgubirilor având în vedere un nivel mediu prezumat al suferinței și posibilitatea ajustării în funcție de particularitățile cazului, pe documente justificative. Ordinul trimite expres la prevederea privind nivelul mediu.

    Aplicare și limite
    Textul nu formulează identitatea matematică „nivel mediu = mijlocul fiecărui interval din anexă”. O asemenea orientare este o opțiune metodologică, delimitată în D05.
    Temei
    [L] art. 22 alin. (5) lit. b) și d); [O] art. 6, p. 3.
  15. G15 Documentația evaluării se arhivează

    După eliberarea raportului, medicul expert evaluator arhivează documentația medicală și nonmedicală a cazului pentru minimum 10 ani. Ordinul condiționează prelucrarea datelor de măsuri adecvate și specifice de protecție și de necesitate și proporționalitate.

    Aplicare și limite
    Obligația de arhivare a evaluatorului nu stabilește, singură, un termen identic pentru fiecare copie tehnică ori fiecare serviciu al platformei.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (5), p. 2, și art. 8, p. 3.

Instrucțiuni și criterii specifice din anexă

27 de poziții

Instrucțiunile locale rămân legate de rândul și domeniul lor. O valoare, un adaos sau un plafon explicit nu rezolvă automat maparea anatomică, identitatea leziunii ori toate situațiile de suprapunere.

  1. S01 Echimozele și excoriațiile generale folosesc aria totală

    Pentru echimoze unice sau multiple, aria totală sub 10 cm² are 0 puncte, iar cea peste 10 cm² are 0,5. Pentru excoriații, pragul corespondent este 5 cm²; excoriațiile extrem de întinse sau cu răsunet funcțional important au 1 punct.

    Aplicare și limite
    Pluralul este deja inclus. Egalitatea exactă la prag și întinderea grupării anatomice necesită tratarea explicită din N01 și D28; rândurile locale speciale se verifică prin D08.
    Temei
    [A] p. 4.
  2. S02 Hematomul cutanat are subtipuri proprii pentru plural

    Hematomul mic fără evacuare are 0–0,5 puncte. Hematomul unic relativ voluminos sau hematoamele multiple fără evacuare au 0,5 puncte fixe. Hematomul unic sau multiplu care necesită intervenție chirurgicală are 1–1,5 puncte.

    Aplicare și limite
    Rândul de 0,5 nu este un interval. Extinderea unei reguli de maxim la alte organe nu rezultă din această valoare și este delimitată în D07.
    Temei
    [A] p. 4.
  3. S03 Unele subtipuri cuantifică deja numărul structurilor afectate

    Anexa diferențiază grupe precum 1–3 coaste și peste 3 coaste, 1–3 dinți și peste 3 dinți, ori afectarea ambelor oase ale antebrațului. Numărul este un criteriu al rândului selectat.

    Aplicare și limite
    Citirea de implementare este că punctajul rândului de grup nu se înmulțește încă o dată cu numărul componentelor deja incluse; vezi D09 și D31.
    Temei
    [A] p. 18, 21 și 32.
  4. S04 Bilateralitatea poate avea punctaj comun sau subtip distinct

    Sufuziunea conjunctivală mare, uni sau bilaterală, are 0,5 puncte. Alte poziții au subtip bilateral distinct, precum laxitatea ligamentară severă ireductibilă a genunchiului, bilaterală, cu 25–32 puncte.

    Aplicare și limite
    Existența a două părți afectate nu autorizează dublarea unui rând care le cuprinde deja. Repartizarea unei valori bilaterale pentru plafonare este tratată în D30.
    Temei
    [A] p. 13–14 și 38.
  5. S05 Gradul și suprafața arsurii determină încadrarea

    Încadrarea LT depinde de grad și de procentul suprafeței corporale. Pentru localizările cu severitate crescută enumerate în tabel există o majorare de 20% din „punctajul total”. Intervențiile chirurgicale seriate au 3–8 puncte, iar complicațiile infecțioase semnificative 3–10.

    Aplicare și limite
    Existența majorării este explicită; definirea bazei procentuale este o problemă distinctă, N08. O singură mențiune de arsură nu stabilește automat gradul și suprafața.
    Temei
    [A] p. 5.
  6. S06 Consecințele tegumentare generale se pot adăuga leziunilor inițiale

    Anexa arată că aceste consecințe pot apărea la majoritatea LT tegumentare descrise și că valorile lor se adaugă celor pentru leziunile inițiale. Afectarea fiziologiei normale a pielii, fragilitatea ori manifestările enumerate sunt gradate la 2, 4, 8 sau 12 puncte în funcție de suprafața afectată.

    Aplicare și limite
    Aplicabilitatea comună este declarată. Aceeași afectare tegumentară permanentă nu se reproduce pentru fiecare plagă care a contribuit la ea; vezi D13.
    Temei
    [A] p. 5–6.
  7. S07 Prejudiciul estetic se stabilește după maturarea rezultatului terapeutic

    Stabilirea prejudiciului estetic este condiționată de epuizarea mijloacelor terapeutice uzuale. Anexa indică un termen de minimum 12–18 luni de la evenimentul traumatic.

    Aplicare și limite
    Formularea 12–18 luni nu trebuie rescrisă ca un prag unic de 12 luni aplicat necondiționat. Cicatricea poate fi descrisă anterior, cu precizarea stadiului ei.
    Temei
    [A] p. 7.
  8. S08 Prejudiciul estetic are cuantificare separată facială și nonfacială

    Anexa folosește sectoare și coeficienții C, F, R, P, c și T. Pentru față descrie 122 de sectoare; pentru restul corpului, un sector corespunde la 5 cm². Coeficientul de sector se obține prin produsul coeficienților aplicabili.

    Aplicare și limite
    Detaliile de cuantificare există în text, dar divizorii și maximele declarate nu sunt integral concordante. Formula finală nu se prezintă drept neechivocă înainte de tratarea N03.
    Temei
    [A] p. 6–7.
  9. S09 Dominanța modifică valorile neurologice unde este indicată

    În tabelul nervilor periferici, atunci când sunt publicate două valori, valoarea neîngroșată corespunde membrului nondominant, iar cea îngroșată membrului dominant. De exemplu, paralizia totală a membrului superior are 70, respectiv 80 de puncte.

    Aplicare și limite
    Diferența de dominanță este locală tabelului. Dominanța se documentează; nu este sinonimă automat cu partea dreaptă.
    Temei
    [A] p. 7–8.
  10. S10 Manifestările asociate parezelor și paraliziilor au adaosuri explicite

    În tabelul nervilor periferici sunt indicate cauzalgia cu +10–30 puncte, ulcerațiile sau leziunile trofice cutanate secundare afectării nervului cu +4–15 și reacțiile nevritice cu +4–15.

    Aplicare și limite
    Semnul plus trebuie păstrat. Suprapunerea manifestărilor dintre aceste descrieri se verifică înainte de cumul; semnul plus nu dovedește că același deficit trofic poate fi numărat în două adaosuri.
    Temei
    [A] p. 8.
  11. S11 Acuitatea vizuală folosește o matrice comună pentru cei doi ochi

    Punctajul se citește la intersecția acuității vizuale a ochiului drept de pe orizontală cu cea a ochiului stâng de pe verticală. Acuitatea restantă se obiectivează după corecție optică optimală; anexa indică distanța de 6 m până la optotip. Exemplul OS 0,7 și OD 0,5 produce 4 puncte.

    Aplicare și limite
    Nu este o sumă a două scoruri monoculare independente. Aceeași matrice funcțională nu se recalculează aditiv pentru fiecare structură oculară lezată; vezi D13.
    Temei
    [A] p. 16.
  12. S12 Pierderea globului ocular are operatori diferiți în rânduri diferite

    La eviscerarea unilaterală este înscris „30 + punctaj corespunzător afectării AV”. La atrofia sau ablația globului ocular care permite protezare este înscris 35, cu reținerea valorii din baremul AV dacă aceasta este mai mare.

    Aplicare și limite
    Suma și alegerea valorii mai mari sunt instrucțiuni distincte. Stabilirea domeniului rândului aplicabil precedă calculul; suprapunerea lor este înregistrată la N06.
    Temei
    [A] p. 14 și 16.
  13. S13 Evaluarea auzului diferențiază temporarul și rezultatul după protezare

    Pentru hipoacuzia temporară din tabelul timpanului, punctajul baremului auditiv se împarte la 2. Hipoacuzia permanentă este indicată după protezare. Tabelul de severitate folosește pierderea în decibeli.

    Aplicare și limite
    Înjumătățirea este explicită pentru rândul indicat. La leziunile oscioarelor apare o trimitere fără aceeași formulare; extinderea reducerii ar fi o interpretare separată.
    Temei
    [A] p. 17.
  14. S14 Coeficientul de masticație este ponderat pe dinți

    Se însumează valorile dinților afectați din tabel și se împarte rezultatul la 5. Pierderea totală corespunde la maximum 20 de puncte. Pentru pierderea dentară cu protezare eficace, punctajul corespunzător se împarte la 2. Exemplul anexei pentru doi molari secunzi și un prim premolar este 2,6 puncte.

    Aplicare și limite
    Eficacitatea protezării trebuie documentată; simpla posibilitate sau recomandare de protezare nu echivalează cu rezultatul eficace.
    Temei
    [A] p. 18–19.
  15. S15 Afectarea laringiană combinată are calcul aditiv

    Pentru afectarea combinată fonatorie și respiratorie, anexa cere adunarea valorilor corespunzătoare consecințelor izolate.

    Aplicare și limite
    Această instrucțiune locală trebuie reprezentată în calculul consecinței combinate. Integrarea ei în selecția CPP este explicată ca deducție în D02.
    Temei
    [A] p. 19–20.
  16. S16 Deficitele cardiace și respiratorii au criterii funcționale proprii

    Insuficiența cardiacă este gradată în raport cu fracția de ejecție reziduală, iar tabelul insuficienței respiratorii cronice folosește severitatea dispneei și indicatorii funcționali enumerați, inclusiv CV/CPT, VEMS, TLCO/VA și gazometrie în rândurile corespunzătoare.

    Aplicare și limite
    Diagnosticul generic nu permite inventarea valorilor funcționale. Când parametrii nu sunt disponibili ori sunt discordanți, încadrarea se clarifică medical.
    Temei
    [A] p. 21 și 26.
  17. S17 Nefrectomia se evaluează și în raport cu rinichiul contralateral

    Anexa diferențiază nefrectomia parțială de cea totală și, în fiecare situație, funcția rinichiului contralateral. Nefrectomia totală cu integritate contralaterală are 25–30 puncte; asocierea cu pierderea a peste 75% din funcția contralaterală are 80–85.

    Aplicare și limite
    Funcția rinichiului opus este un criteriu al rândului, nu o informație facultativă. Rolul unei afectări anterioare ca parametru este delimitat în D18.
    Temei
    [A] p. 24–25.
  18. S18 Mobilitatea umărului are formulă proprie

    Coeficientul P însumează valorile pentru antepulsie, abducție, retropulsie, rotație externă și rotație internă; mobilitatea normală corespunde la 100. Punctajul pentru barem se obține scăzând din 40 rezultatul împărțirii lui P la 2,5. La P egal cu 50 rezultă 20 de puncte.

    Aplicare și limite
    Se folosesc coeficienții tabelului pentru mișcările măsurate, nu o însumare directă a gradelor de mobilitate.
    Temei
    [A] p. 29.
  19. S19 Mobilitatea cotului are formulă și regulă locală de dominanță

    Pentru flexie și extensie, anexa folosește suma punctajelor F și E din tabel împărțită la 3 și prevede o majorare de 10% pentru membrul dominant. Pentru anchiloză indică punctajul coloanei distincte.

    Aplicare și limite
    Majorarea nu se aplică totalului cazului. Modul de introducere a extensiei și unele valori ale tabelului necesită atenția consemnată în N04.
    Temei
    [A] p. 31.
  20. S20 La pronosupinație se reține valoarea cea mai mare

    Anexa cere expres reținerea valorii celei mai mari obținute pentru supinație, pronație sau anchiloză.

    Aplicare și limite
    Valorile acestor trei coloane nu se însumează. Instrucțiunea nu se transferă automat altui tabel de mobilitate care nu conține aceeași regulă.
    Temei
    [A] p. 33–34.
  21. S21 Pseudartroza humerală inoperabilă combină două deficite

    Pentru pseudartroza diafizară humerală inoperabilă, anexa cere însumarea deficitului de la nivelul centurii scapulare cu cel de la nivelul cotului, conform tabelelor.

    Aplicare și limite
    Cele două componente intră în calculul consecinței indicate. Nu se adaugă din nou aceleași valori ca și cum ar fi alte deficite independente; vezi D02 și D13.
    Temei
    [A] p. 30.
  22. S22 CPP ale mai multor degete au plafon local de 24

    În tabelul leziunilor permanente ale metacarpienelor și falangelor, valorile CPP izolate care afectează mai multe degete se adună, cu maximum 24 de puncte.

    Aplicare și limite
    Plafonul privește calculul definit de acel tabel. Nu devine un plafon universal pentru toate LT ale mâinii sau pentru toate amputațiile, care au valori distincte la p. 42.
    Temei
    [A] p. 36.
  23. S23 Atitudinile vicioase ale șoldului au majorare indicată

    În tabelele pentru centura pelvină și femur apare o majorare de 10–25 pentru atitudini vicioase în adducție, abducție sau rotație internă, alături de evaluarea limitării mișcărilor.

    Aplicare și limite
    Rândul trebuie păstrat ca majorare condiționată, nu înlocuit automat printr-o CPP concurentă. Relația concretă cu deficitul de bază se motivează potrivit D02.
    Temei
    [A] p. 37–38.
  24. S24 Unele luxații carpiene au adaosuri pentru reconstrucție sau artrodeză

    La luxațiile cronice carpiene sunt înscrise adaosuri de +4–5 pentru necesitatea reconstrucțiilor cartilaginoase și de +7–8 pentru necesitatea artrodezei.

    Aplicare și limite
    Se verifică necesitatea prevăzută de rând și relația intervențiilor din caz. Existența a două mențiuni terapeutice nu dovedește automat două complicații cumulabile.
    Temei
    [A] p. 34.
  25. S25 Corecția osteocondritei disecante

    Anexa prevede multiplicarea valorii din tabel cu 0,8 pentru osteocondrita disecantă în alte localizări menționate, precum talus, cot și umăr, precum și pentru copii sau adolescenți.

    Aplicare și limite
    Aplicarea repetată pentru îndeplinirea simultană a condițiilor nu este prescrisă. Domeniul valorii modificate trebuie păstrat local; vezi D31.
    Temei
    [A] p. 39.
  26. S26 Amputațiile furnizează valori și plafoane pe niveluri

    Anexa prevede utilizarea punctajelor maxime corespunzătoare amputațiilor atunci când suma leziunilor și consecințelor permanente ale unor extremități le-ar depăși. Valorile publicate sunt reproduse în tabelul de mai jos.

    Aplicare și limite
    Plafonarea ca principiu este explicită. Asocierea fiecărui rând la un nivel, tratarea CP și ordinea unui arbore de plafoane sunt deducții, nu tabele de corespondență furnizate de anexă; vezi D21 și N07.
    Temei
    [A] p. 42.
    Nivelul amputației Punctaj publicat
    Membru superior la braț sau scapulă 75
    Membru superior la cot sau antebraț 70
    Membru superior la pumn 60
    Deget al mâinii 20; police 30
    Falangă distală a mâinii 15
    Membru inferior la centura pelvină sau femur 65
    Membru inferior la genunchi sau gambă 70
    Membru inferior la nivel maleolar sau picior 55
    Deget sau falangă a piciorului 15
    Ureche 20 + prejudiciu estetic
    Nas 20–30
  27. S27 Vârsta și tratamentul pot selecta subtipul aplicabil

    Unele rânduri diferențiază copilul de adult, grupele de vârstă sau tratamentul conservator de cel chirurgical. Pierderea totală a funcției testiculare are 60 de puncte sub 40 de ani, 40 între 40 și 65 de ani și 20 peste 65 de ani; pierderea unui singur testicul are rând distinct.

    Aplicare și limite
    Vârsta și tratamentul se documentează conform criteriului rândului. Termeni precum „tânăr” și „vârstnic” nu primesc praguri numerice inventate de motor.
    Temei
    [A] p. 25, 28–30.

Recomandări formulate expres în anexă

2 poziții

Anexa folosește aici formulări de recomandare. Ele se păstrează ca atare și nu se transformă în obligații generale aplicabile tuturor capitolelor.

  1. R01 Evaluarea în două etape a paraliziilor periferice

    Anexa recomandă o abordare bistadială: la aproximativ 6–12 luni, când se identifică paralizia după traumatismul nervului periferic, punctajul pentru complicație să fie acordat la jumătate; după stabilirea caracterului definitiv, o nouă expertiză să acorde punctajul complet. Textul precizează că definitivarea se poate realiza doar după câțiva ani.

    Aplicare și limite
    Este o recomandare expresă a anexei, cu domeniu specific. Jumătatea punctajului nu este mijlocul intervalului și nu este o reducere generală a tuturor CPP.
    Temei
    [A] observațiile tabelului nervilor periferici, p. 7–8.
  2. R02 Menținerea majorării pentru cauzalgie după remiterea tardivă

    Anexa observă că unele cauzalgii se diminuează ori dispar după câțiva ani și recomandă, prin formularea „ar trebui menținută”, păstrarea majorării de punctaj având în vedere caracterul lor extrem de invalidant.

    Aplicare și limite
    Recomandarea privește cauzalgiile descrise și nu justifică păstrarea automată a oricărei complicații după vindecare.
    Temei
    [A] observațiile tabelului nervilor periferici, p. 8.

Deducții medicale și de calcul propuse

36 de poziții

Toate pozițiile acestei secțiuni sunt deducții propuse. Temeiul arată de unde pornește raționamentul, fără a atribui anexei formulări pe care nu le conține. Aplicarea într-un caz trebuie să păstreze motivul și limitele. Marcajul „Deducție suplimentară” identifică aportul nou al acestei versiuni.

  1. D01 Citirea operațională a coexistenței CP și CPP

    Citirea preluată din regula inițială este: pentru aceeași LT cu CP și CPP, se adaugă LT, contribuția CP cu severitate maximală și contribuția CPP cu severitate maximală. În lipsa CPP, CP distincte urmează însumarea de la lit. b). Această transpunere trebuie identificată ca interpretare aplicată și corelată cu instrucțiunile locale de cumul.

    Aplicare și limite
    Lit. d) nu furnizează pseudocod și nu explică exhaustiv raportul cu lit. b). Formula selectată nu trebuie prezentată drept singura lectură posibilă a textului, iar selectorul CPP nu se aplică global tuturor LT.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. b)–d), p. 3; G06–G08.
  2. D02 O consecință compusă se calculează înaintea selecției generale

    Când anexa cere adunarea unor componente sau un adaos, motorul poate construi mai întâi contribuția compusă indicată de acel rând, apoi o poate integra în regula generală aplicabilă. Astfel sunt păstrate însumarea laringiană, calculul pseudartrozei humerale și adaosurile neurologice.

    Aplicare și limite
    Ordinea este o propunere de corelare a textelor, nu o derogare generală care permite însumarea tuturor CPP. Componentele nu se adaugă încă o dată separat.
    Temei
    [A] p. 8, 20, 30 și 37–38; [O] art. 5 alin. (3) lit. c)–d).
  3. D03 CPP se compară după evaluarea concretă a cazului

    Severitatea CPP se apreciază în contextul clinic și prin valorile efectiv reținute pentru caz, fără a declara automat câștigătoare poziția cu maximul cel mai mare din anexă. Când există numai intervale suprapuse, motorul păstrează alternativele și solicită o alegere medicală motivată.

    Aplicare și limite
    Departajarea tehnică la egalitate prin maxim, apoi minim poate ordona afișarea, dar nu dovedește o severitate medicală superioară. Punctajul numeric nu înlocuiește aprecierea clinică.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. c), p. 3; D04.
  4. D04 Intervalul rămâne vizibil până la justificarea unei valori

    Motorul poate afișa o valoare unică atunci când poziția cu punctaj fix este confirmată, când un calcul special este rezolvat sau când evaluatorul a ales motivat o valoare din interval. În celelalte situații, afișează intervalul aplicabil și informațiile care lipsesc pentru o alegere mai precisă.

    Aplicare și limite
    Este o convenție de prezentare prudentă a estimării. Existența unui interval în anexă nu interzice evaluatorului să stabilească un punctaj în interiorul lui.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (2)–(4); [L] art. 22 alin. (5) lit. d); intervalele anexei.
  5. D05 Mijlocul intervalului poate fi numai un reper declarat

    Dacă se dorește un reper aritmetic, se poate afișa separat mijlocul intervalului, calculat din minim și maxim. El trebuie numit reper orientativ și nu trebuie trecut automat în coloana punctajului reținut.

    Aplicare și limite
    Nivelul mediu prezumat al suferinței nu stabilește matematic acest mijloc. Reperul poate fi omis complet când ar sugera o precizie nejustificată.
    Temei
    [L] art. 22 alin. (5) lit. b); [O] art. 6, p. 3.
  6. D06 Maximul pentru subtipurile de plăgi multiple este o opțiune limitată

    Pentru cele trei subtipuri discutate — plăgi despicate superficiale multiple, plăgi despicate profunde multiple și plăgi contuze tegumentare/subtegumentare multiple — se poate păstra citirea declarată a unei singure poziții orientate la limita superioară, dacă evaluatorul o susține.

    Aplicare și limite
    Anexa prevede intervalele, dar nu impune alegerea maximului. Regula nu se extinde tuturor plăgilor și nu înlocuiește un subtip specific pentru structuri profunde ori leziuni de organ.
    Temei
    [A] p. 4: intervalele 1,5–2, 2–2,5 și 1–2.
  7. D07 Multiplicitatea hematoamelor are o citire declarată pe organ

    În afara subtipului cutanat cu valoare fixă, o grupare a hematoamelor aceluiași organ și orientarea la maxim pot constitui o convenție medicală declarată pentru rânduri nominalizate. Se verifică anterior tipul hematomului, dimensiunea, expansiunea, localizarea și criteriul terapeutic.

    Aplicare și limite
    Aceasta nu este o regulă generală prescrisă de anexă. Hematoame subcapsulare și intraparenchimatoase ori focare independente nu se unesc doar pentru că aparțin aceluiași organ.
    Temei
    [A] p. 4, 22–25; comparație între rândurile cutanate și viscerale.
  8. D08 Specificul prevalează pentru aceeași realitate lezională

    Dacă un rând generic și unul specific descriu aceeași leziune, se propune reținerea poziției specifice, cu păstrarea genericului exclus și a motivului. Comparația se face pe structură, nivel, parte și focar, nu numai după asemănarea denumirilor.

    Aplicare și limite
    Leziuni diferite ale aceleiași regiuni nu se exclud prin această regulă. Pragul general al echimozelor nu se transferă echimozei palpebrale sau auriculare, care au rânduri proprii.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3) lit. e); [A] exemple p. 4 și 13–17. Corespondență: GEN-03.
  9. D09 Poziția anatomică compusă include componentele ei definitorii

    Un subtip care descrie deja mai multe componente se tratează ca o poziție compusă. Exemple sunt sindromul traumatic al polului anterior, descris prin rupturi de iris și zonulă Zinn plus luxație de cristalin, și fracturile ambelor oase ale antebrațului.

    Aplicare și limite
    Se propune evitarea adăugării încă o dată a acelorași componente. Diagnosticul compus trebuie confirmat, iar o leziune suplimentară independentă rămâne analizată separat.
    Temei
    [A] p. 15 și 32; [O] art. 5 alin. (3) lit. e).
  10. D10 Le Fort absoarbe numai componentele aceluiași traiect documentat

    Se propune includerea în Le Fort a fracturilor care aparțin efectiv traiectului său, pe partea și la nivelul documentate. Le Fort II și III implică orbita, dar sunt posibile configurații diferite pe cele două părți. Le Fort I nu implică orbita prin traiectul său tipic, însă include structuri maxilare și pterigoidiene.

    Aplicare și limite
    Denumirea Le Fort nu justifică anularea tuturor fracturilor orbitare, nazale sau zigomatice bilaterale. Absorbția cere suprapunere anatomică demonstrată; traiectele independente se păstrează.
    Temei
    [A] p. 12; [AO1]–[AO3]. Corespondență: LF-01.
  11. D11 Repetarea în documente nu creează o nouă leziune

    Mențiunile din examen, imagistică, consulturi și externare care descriu aceeași LT se reunesc într-o singură entitate de caz, cu toate sursele și cu evoluția ei. Identitatea se stabilește prin corelarea structurii, nivelului, părții, focarului și cronologiei.

    Aplicare și limite
    Aceeași denumire ori aceeași parte nu sunt suficiente pentru deduplicare. Un focar distinct sau un nou eveniment traumatic rămâne separat când este documentat.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (2), art. 5 alin. (3) lit. e); deducție privind unitatea leziunii.
  12. D12 O complicație comună are o singură contribuție pentru același episod

    Un hemoperitoneu, o peritonită sau o complicație sistemică poate fi legată de mai multe LT. Când documentele descriu același episod, se propune o singură contribuție, păstrând toate relațiile cauzale și sursele.

    Aplicare și limite
    Două episoade documentate separat nu se reunesc automat. Nici infecția locală și complicația sistemică nu sunt identice prin simpla asociere; suprapunerea trebuie verificată medical.
    Temei
    [A] p. 22–24 și 36–40; repetarea unor CP în tabelele mai multor organe.
  13. D13 O pierdere funcțională comună nu se multiplică prin numărul cauzelor Deducție suplimentară

    Dacă leziuni diferite produc aceeași pierdere funcțională evaluată global, se propune o singură cuantificare a acelei pierderi. De exemplu, scăderea acuității vizuale se calculează o dată prin matricea OS–OD, chiar când au contribuit leziuni ale cristalinului, retinei și nervului optic.

    Aplicare și limite
    LT structurale distincte rămân evaluate. Regula privește identitatea deficitului final; nu exclude deficite funcționale diferite și nu anulează adaosurile explicite ale unui rând.
    Temei
    [A] trimiterile la AV de la p. 15–16 și matricea p. 16; analogie funcțională cu p. 26.
  14. D14 Suprapunerea deficitelor neurologice se verifică înainte de absorbție Deducție suplimentară

    Afectarea plexului și afectarea unui nerv terminal pot descrie teritorii funcționale suprapuse. Se propune verificarea deficitului motor, senzitiv și trofic deja inclus înainte de cumularea CPP. O consecință neurologică globală nu trebuie reprodusă prin fiecare teritoriu component.

    Aplicare și limite
    Plexul nu absoarbe automat orice leziune a nervului distal. Două LT structurale independente pot coexista, iar un deficit suplimentar distinct poate necesita evaluare proprie.
    Temei
    [A] nervi periferici p. 7–9; consecințe vertebromedulare p. 27–28.
  15. D15 Etapele aceleiași evoluții nu se însumează ca poziții simultane Deducție suplimentară

    Rândurile care descriu stadii alternative ale aceleiași leziuni se selectează după evoluția documentată și momentul evaluării. Întârzierea vindecării scafoidului la 8, 12 și 16 săptămâni nu produce automat trei CP. Nici fazele acută, subacută și cronică ale aceleiași luxații nu devin trei LT.

    Aplicare și limite
    Nu se aplică regula „păstrează mereu valoarea maximă din istoric”: subtipul actual poate avea alt interval. Refracturarea și recurența sunt distincte dacă au suport propriu.
    Temei
    [A] p. 34; [O] art. 4 alin. (2) lit. e) și alin. (6).
  16. D16 Aceeași denumire nu justifică automat punctarea ca CP și CPP Deducție suplimentară

    Când aceeași denumire apare în ambele categorii, motorul trebuie să verifice caracterul recuperabil, permanent și perioada documentată. Diabetul zaharat posttraumatic apare atât la CP, cât și la CPP în tabelul pancreasului; simpla repetare a denumirii nu justifică două contribuții.

    Aplicare și limite
    Regula nu interzice coexistența unor CP și CPP distincte sau documentarea unei evoluții în timp. Ea oprește numai dublarea aceleiași constatări fără justificarea rolurilor diferite.
    Temei
    [A] p. 24; [O] art. 5 alin. (1) lit. b)–c) și alin. (3) lit. d).
  17. D17 Agravarea posttraumatică se diferențiază de antecedent

    O afecțiune preexistentă poate rămâne antecedent, iar agravarea ei cauzal legată de accident poate fi analizată separat. Anexa cuprinde agravarea demenței nontraumatice, cu 5–25 puncte, și agravarea ori decompensarea altor tulburări psihiatrice, cu 1–10.

    Aplicare și limite
    Nu se punctează întreaga boală anterioară ca și cum ar fi apărut prin accident. Încadrarea agravării și susținerea cauzală aparțin evaluatorului.
    Temei
    [A] p. 11; [O] art. 4 alin. (2) lit. d).
  18. D18 Antecedentul poate fi parametru de încadrare fără a deveni LT Deducție suplimentară

    Datele despre o structură anterior afectată pot influența un rând care le folosește expres drept criteriu. În evaluarea nefrectomiei, funcția rinichiului contralateral trebuie cunoscută chiar dacă afectarea lui preceda accidentul.

    Aplicare și limite
    Folosirea funcției contralaterale drept parametru nu transformă boala anterioară într-o LT nouă și nu îi acordă automat punctaj separat. Cazul necesită aprecierea cauzală și medicală a evaluatorului.
    Temei
    [A] p. 24–25; [O] art. 4 alin. (2) lit. d).
  19. D19 Lipsa unei leziuni structurale nu exclude orice poziție funcțională Deducție suplimentară

    O regulă generală care respinge toate simptomele fără semne obiective ar elimina și rânduri expres prevăzute. Anexa include, de exemplu, vertij fără semne obiective, cu afectarea minoră a integrării sociale, la 0–4 puncte.

    Aplicare și limite
    Nu se acordă puncte oricărei acuze subiective. Sunt necesare încadrarea în rândul aplicabil, condițiile sale și evaluarea legăturii cu accidentul; cazul neconfirmat rămâne în afara calculului final.
    Temei
    [A] p. 17; [O] art. 4 alin. (1)–(2).
  20. D20 Amputația reală exclude dublarea aceleiași pierderi definitive

    Se propune absorbția descrierilor redundante ale aceleiași pierderi anatomice sau funcționale definitive sub nivelul amputației, pe aceeași parte. Absorbția se limitează la ceea ce este efectiv cuprins în pierderea evaluată.

    Aplicare și limite
    Amputația ulterioară nu șterge automat LT inițială care a dus la ea: ordinul distinge LT de CPP. Se păstrează separat leziunile proximale, bontul independent, partea opusă și complicațiile sistemice, potrivit încadrării și plafoanelor aplicabile.
    Temei
    [A] p. 42; [O] art. 5 alin. (1) și alin. (3) lit. d)–e). Corespondență: AMP-02.
  21. D21 Plafoanele locale cer o mapare anatomică declarată

    Fiecărei contribuții i se atribuie explicit structura, partea și nivelul de plafonare. Pentru o ierarhie aprobată și fără contradicții, subtotalul se limitează la plafonul nodului aplicabil, evitând introducerea aceleiași contribuții de două ori în subtotal. Complicațiile sistemice se propun în afara plafonului local al membrului.

    Aplicare și limite
    Maparea și includerea CP sunt interpretări. Datele fără parte se semnalează. Lanțul de plafoane nu se aplică mecanic peste valori publicate incompatibile între niveluri; vezi N07 și D30.
    Temei
    [A] p. 42 și plafonul degetelor p. 36. Corespondență: CAP-02 și AMP-01.
  22. D22 Puntea medicală este declarată și păstrează toate condițiile rândului

    O consecință fără poziție directă poate fi analizată printr-o analogie medicală nominalizată de evaluator, cu rând sursă, motiv și limite. Textul integral, punctajul și pagina rândului se păstrează în fișă. Criteriile sursei se verifică înainte de calcul.

    Aplicare și limite
    Rândurile humerale de 8–15 cer deviație prin torsiune sau deviație angulară asociată cu scurtare peste 3 cm. Nu sunt rânduri pentru scurtare izolată. Puntea rămâne analogie medicală declarată; nu devine poziție legală proprie femurului.
    Temei
    [A] comparație p. 30 cu p. 37–38. Corespondență: PU-01.
  23. D23 Necesitatea tratamentului și efectuarea lui sunt condiții diferite Deducție suplimentară

    Motorul distinge între un rând care cere o leziune „tratată chirurgical” și unul care descrie o leziune „ce necesită” intervenție. Primul privește tratamentul efectuat; al doilea cere susținerea necesității medicale, care poate exista și când intervenția nu a fost încă realizată.

    Aplicare și limite
    O simplă posibilitate terapeutică nu dovedește necesitatea. O intervenție programată nu se marchează ca efectuată. Criteriul exact al rândului prevalează asupra unui câmp generic „operat”.
    Temei
    [A] exemple p. 4, 28–30 și 34.
  24. D24 Intervențiile seriate nu creează un multiplicator implicit Deducție suplimentară

    Când un rând cuprinde intervenții seriate sau reintervenții într-un singur interval, se propune o singură contribuție pentru situația descrisă. Numărul procedurilor poate susține alegerea în interval dacă evaluatorul o motivează.

    Aplicare și limite
    Nu se multiplică punctajul cu numărul operațiilor fără o instrucțiune expresă. O procedură pentru o complicație diferită se analizează separat numai dacă îndeplinește rândul corespunzător.
    Temei
    [A] arsuri p. 5; rânduri cu reintervenție p. 28–34.
  25. D25 Condițiile cumulative și alternative se păstrează integral Deducție suplimentară

    Motorul păstrează diferența dintre condiții legate prin „și”, „asociat cu” sau „fără” și cele legate prin „sau”. La humerus, deviația asociată cu scurtare cere ambele elemente. La ruptura hepatică, rândul de 7–8 puncte folosește adâncime peste 3 cm sau lungime peste 10 cm.

    Aplicare și limite
    Confirmarea unui singur cuvânt nu validează întregul subtip. Lipsa unui criteriu obligatoriu trebuie păstrată ca informație neclarificată, nu completată prin presupunere.
    Temei
    [A] p. 23 și 30.
  26. D26 Negația se aplică elementului negat

    Formulări precum „fractură fără deplasare” sau „tasare cu integritatea zidului posterior” pot confirma leziunea și pot nega doar o caracteristică de agravare. Excluderea automată se aplică diagnosticului numai când acesta este negat în context.

    Aplicare și limite
    Este o regulă de interpretare a documentelor. Un tratament, un dispozitiv de imobilizare sau o suspiciune nu confirmă, singure, leziunea.
    Temei
    [A] numeroase subtipuri cu „fără”, inclusiv p. 22, 27 și 30; [O] art. 4 alin. (2) lit. b).
  27. D27 Identitatea leziunii cere mai mult decât aceeași parte

    Unicitatea se verifică pe structură, nivel și focar, pe lângă parte și eveniment. Fractura simplă și cea cominutivă nu descriu simultan două LT ale aceluiași focar; în schimb, două focare independente necesită verificarea regulii de multiplicitate a rândului aplicabil.

    Aplicare și limite
    Lipsa părții ori a nivelului nu se rezolvă prin alegerea primei potriviri. Regula nu introduce un multiplicator universal pentru focare și nu decide singură toate situațiile cu carpiene ori metatarsiene multiple.
    Temei
    [A] subtipurile osoase p. 27 și 30–32; [O] art. 5 alin. (3) lit. e).
  28. D28 Măsurătorile și pragurile își păstrează sensul Deducție suplimentară

    Suprafața totală se folosește când acesta este criteriul rândului. Dimensiunile liniare nu se transformă automat în aria exactă a unei leziuni neregulate; orice aproximare are metodă și statut declarat. Valorile exact la prag ori în zone de suprapunere rămân semnalate.

    Aplicare și limite
    Motorul nu schimbă tacit „peste” în „cel puțin” și nu rotunjește măsurătoarea pentru a forța încadrarea. Gruparea pe suprafață se face o dată pentru domeniul anatomic stabilit.
    Temei
    [A] p. 4–7 și 23–25; deducție de măsurare și încadrare.
  29. D29 Trimiterea la alt tabel păstrează rolul și contextul rândului Deducție suplimentară

    O trimitere „vezi barem” transferă modul de cuantificare indicat, fără să transforme automat o CP într-o LT nouă. Rolul rezultatului se verifică în celula de origine. Înainte de a declara lipsa unei CPP, se verifică și celulele comune, continuările pe pagina următoare și tabelele separate.

    Aplicare și limite
    O trimitere nu autorizează alegerea oricărui rând cu nume asemănător. Se păstrează contextul medical și toate criteriile țintei, iar traseul sursă–țintă rămâne vizibil.
    Temei
    [A] p. 11, 21–22, 25–26 și 35–36.
  30. D30 Un punctaj bilateral comun nu se împarte arbitrar între membre Deducție suplimentară

    Când anexa oferă o singură valoare pentru afectarea bilaterală, aceasta se păstrează ca o contribuție comună. Dacă motorul aplică plafoane separate pe membre, repartizarea contribuției trebuie stabilită printr-o metodă declarată.

    Aplicare și limite
    Împărțirea la doi, dublarea sau atribuirea integrală ambelor părți nu rezultă automat din text. Până la clarificare, se semnalează contribuția comună fără reducere ascunsă.
    Temei
    [A] exemple p. 13–14, 16 și 38; plafoane p. 42.
  31. D31 Modificatorii se aplică o singură dată în domeniul lor Deducție suplimentară

    O majorare pentru dominanță, o înjumătățire pentru protezare ori coeficientul de 0,8 se aplică numai contribuției vizate. Dacă două condiții alternative declanșează același coeficient, se propune o singură aplicare, în lipsa unei instrucțiuni exprese de compunere.

    Aplicare și limite
    La un copil cu osteocondrită disecantă a talusului, textul nu justifică automat multiplicarea de două ori cu 0,8. Regula nu împiedică asocierea unor modificatori diferiți când domeniile și temeiurile lor sunt distincte.
    Temei
    [A] p. 17–19, 31 și 39.
  32. D32 Gravitatea de ansamblu informează fără un bonus numeric implicit

    Politraumatismul, distribuția leziunilor și evoluția complexă pot fi prezentate ca elemente de apreciere. După punctarea LT, CP, CPP și a modificatorilor prevăzuți, motorul nu adaugă un coeficient global doar pentru eticheta de caz grav.

    Aplicare și limite
    Această convenție nu suprimă CP, CPP sau majorări explicit prevăzute. Ajustarea motivată a evaluatorului se evidențiază separat de calculul automat.
    Temei
    [O] art. 5; [L] art. 22 alin. (5) lit. d). Corespondență: regula cascadei.
  33. D33 Stările de evaluare se păstrează distincte

    Se păstrează separat leziunea confirmată cu punctaj legal zero, poziția exclusă din cumul, constatarea insuficient documentată și situația fără încadrare identificată. Un rând confirmat cu zero poate avea informații clinice relevante și nu dispare din jurnal.

    Aplicare și limite
    O celulă goală nu devine zero, iar o acuză neconfirmată nu devine LT cu zero numai pentru a intra în total.
    Temei
    [A] p. 4, 13, 17–19; [O] art. 4 alin. (4).
  34. D34 Intervalele se calculează numai după stabilirea contribuțiilor eligibile

    Pentru contribuții confirmate și compatibile, intervalele pot fi propagate prin operațiile aplicabile. Alternativele mutual exclusive, selecția unei CPP și incertitudinile asupra criteriilor se rezolvă ca ramuri distincte, fără adunarea tuturor variantelor.

    Aplicare și limite
    Un interval rezultat prin însumare presupune că extremele pot coexista. Când aceeași variabilă clinică leagă mai multe rânduri, se păstrează scenarii coerente în locul unor extreme artificiale.
    Temei
    [O] art. 5 alin. (3); intervalele și operatorii locali ai anexei.
  35. D35 Fiecare efect al unei reguli este explicat în fișă

    Pentru fiecare contribuție se păstrează textul original, documentul și data, rândul din anexă, criteriile confirmate, valoarea ori intervalul reținut și operațiile aplicate. Excluderea, gruparea, plafonarea și puntea au motiv și regulă identificabile. Reevaluarea creează o versiune nouă a rezultatului.

    Aplicare și limite
    Codurile acestui catalog sunt referințe interne. Existența unei reguli în catalog nu dovedește că este deja implementată sau că a fost aplicată unui caz.
    Temei
    [O] art. 4 alin. (4)–(6); deducție privind trasabilitatea.
  36. D36 Leziunea de acces nu dovedește și nu exclude automat leziunea de organ Deducție suplimentară

    O plagă penetrantă și o leziune de organ se verifică distinct. Mențiunea penetrării nu permite inventarea organului lezat; invers, o LT de organ documentată nu se elimină doar fiindcă există o plagă de acces. Se verifică dacă subtipul ales include deja acea structură sau trimite la evaluarea ei.

    Aplicare și limite
    Cumulul concret depinde de structurile documentate și de rândurile aplicabile. Regula generic–specific nu este o interdicție de a evalua toate leziunile produse pe același traiect.
    Temei
    [A] plăgi penetrante p. 4 și 21; tabelele organelor p. 21–26.

Neclarități care cer o alegere declarată

12 poziții

Aceste poziții nu reprezintă reguli legale rezolvate. Ele păstrează contradicția sau lipsa de precizare și arată alegerea necesară înainte de automatizarea operației afectate. Celelalte contribuții ale cazului pot fi calculate în continuare.

  1. N01 Egalități și suprapuneri la praguri

    Echimozele generale au rânduri „sub 10 cm²” și „peste 10 cm²”, iar excoriațiile „sub 5 cm²” și „peste 5 cm²”. Există și intervale vecine care împart aceeași limită, de exemplu în tabelul auditiv.

    Aplicare și limite
    De stabilit: convenția pentru egalitate și pentru limite comune, păstrând vizibil textul publicat. Până atunci, cazul de frontieră nu este mutat tacit într-o categorie.
    Temei
    [A] p. 4 și 17.
  2. N02 Degerăturile au instrucțiuni numerice neconcordante

    În text apar adaosuri de 3 sau 4 puncte, în timp ce coloana numerică are 0,6 sau 0,8; la gradul IV apare „5 ZIM”, iar coloana are 2. Diferențele se află în documentul publicat, nu doar într-o extracție automată.

    Aplicare și limite
    De stabilit: valoarea și unitatea adoptată, treptele de suprafață și tratamentul fracțiilor de treaptă. Nu se introduce o conversie universală zile–puncte pentru a armoniza artificial rândurile.
    Temei
    [A] p. 5.
  3. N03 Formula prejudiciului estetic necesită clarificare

    Pentru nonfacial, aceeași egalitate tipărită conține împărțire la 50 și la 150. Pentru față, cele 122 de sectoare, maximul de aproximativ 10 pe sector și împărțirea la 50 nu produc maximul teoretic declarat de 61; calculul acestora dă aproximativ 24,4. Tabelul general menționează și intervalul 0–120 pentru prejudiciul estetic.

    Aplicare și limite
    De stabilit: formula operativă și tratamentul maximelor declarate. Se păstrează o notă de interpretare; nu se schimbă discret numărul sectoarelor, divizorul sau plafonul.
    Temei
    [A] p. 6–7.
  4. N04 Tabelul cotului și exemplul de extensie cer verificare

    Exemplul folosește pentru o mobilitate între 30 și 90 de grade o extensie introdusă ca 150 minus 30. Tabelul conține și valori nemonotone, inclusiv în coloana extensiei, care nu trebuie înlocuite automat prin valori considerate mai plauzibile.

    Aplicare și limite
    De stabilit: convenția exactă de măsurare și introducere, domeniul majorării de dominanță în cazul anchilozei și tratamentul celulelor suspecte. Formula clară nu validează implicit toate datele tabelului.
    Temei
    [A] p. 31.
  5. N05 Amputația urechii are valori diferite în două locuri

    Tabelul analizatorului auditiv indică 18 puncte pentru amputația urechii. Tabelul final al amputațiilor indică 20 plus prejudiciu estetic.

    Aplicare și limite
    De stabilit: domeniul și prioritatea rândului utilizat în situația concretă. Valorile nu se însumează și nu se alege una fără consemnarea motivului.
    Temei
    [A] p. 17 și 42.
  6. N06 Rândurile oculare trebuie diferențiate înainte de calcul

    Eviscerarea unilaterală de la p. 14 are 30 plus punctaj AV, iar atrofia sau ablația care permite protezare de la p. 16 are 35 ori valoarea AV mai mare. Denumiri apropiate pot conduce la operatori foarte diferiți.

    Aplicare și limite
    De stabilit: corespondența medicală a procedurii și condițiilor cu rândul sursă. O regulă generală de absorbție a funcției pierdute nu poate anula singură un plus explicit.
    Temei
    [A] p. 14 și 16.
  7. N07 Plafoanele membrului inferior nu cresc uniform spre proximal

    Anexa publică 65 pentru amputația la centura pelvină sau femur și 70 pentru genunchi ori gambă. Aplicarea mecanică a tuturor strămoșilor dintr-un arbore ar putea reduce plafonul de 70 la 65.

    Aplicare și limite
    De stabilit: domeniul fiecărui plafon și relația nivelurilor în mapare. Nu se corectează valoarea de 65 în 75 și nu se pretinde că anexa furnizează un arbore complet monoton.
    Temei
    [A] p. 42.
  8. N08 Baza majorării de 20 la sută pentru arsuri trebuie definită

    Pentru localizări cu severitate crescută, anexa scrie +20% din punctajul total, fără o formulă care să precizeze complet ce contribuții formează baza.

    Aplicare și limite
    De stabilit: subtotalul vizat și relația cu CP, CPP și localizări mixte. Coeficientul nu se aplică automat tuturor leziunilor fără legătură cu arsura din același caz.
    Temei
    [A] p. 5.
  9. N09 Pseudartroza radiusului proximal folosește o referință la ZIM

    În coloana CP apare 50% din valoarea ZIM corespunzătoare, într-un document de punctaj traumatologic.

    Aplicare și limite
    De stabilit: valoarea de referință și unitatea utilizată. Motorul nu presupune că 50% înseamnă automat jumătate din orice LT aflată lângă celulă.
    Temei
    [A] p. 32.
  10. N10 Unele etichete și coduri sunt neconcordante ori repetate

    La coafa rotatorilor apar formulări repetate pentru ruptura completă fără detașare tendinoasă, cu punctaje diferite. La clasificarea vertebrală, despicarea și cominuția sunt ambele etichetate A2. La antebraț apare formularea „fractură cominutivă bilaterală” într-un grup de subtipuri ale ambelor oase.

    Aplicare și limite
    De stabilit: corespondența dintre text, cod și anatomie. Se poate păstra un alias medical explicat, dar textul și punctajul oficial nu se rescriu tacit.
    Temei
    [A] p. 27–28 și 32.
  11. N11 Tabelul flexiei pumnului nu repetă regula de maxim a pronosupinației

    La pumn sunt prezentate coloane pentru flexie palmară, flexie dorsală și anchiloză, fără repetarea instrucțiunii explicite de maxim de la pronosupinație.

    Aplicare și limite
    De stabilit: modul de integrare a coloanelor și relația cu selecția CPP. Alegerea maximului ori însumarea nu se prezintă ca instrucțiune textuală locală dacă nu este însoțită de deducția adoptată.
    Temei
    [A] p. 33 și 35–36.
  12. N12 Rotunjirea și interpolarea nu au o convenție generală explicită

    Tabelele conțin valori discrete, zecimale și formule care pot produce fracții. Nu rezultă o regulă generală unică de rotunjire ori interpolare pentru toate capitolele.

    Aplicare și limite
    De stabilit: precizia păstrată, regula de afișare și metoda pentru măsurători intermediare. Rotunjirea pentru afișare trebuie separată de încadrarea clinică și de calculul intern.
    Temei
    [A] exemple p. 16, 19, 29, 31 și 33–36.

Corespondența cu lista inițială

Regula inițială Poziția rafinată
Articolul 5 alin 3 lit d G08 și D01; textul normativ separat de selectorii de calcul
Articolul 5 alin 3 lit e G09; identitatea leziunilor se clarifică prin D08–D16
Plafonul SVP G10
Prezumția nivelului mediu G14 și D05; mijlocul intervalului este doar reper declarat
Cifra numai pe date exacte D04; evaluatorul poate alege motivat și în interiorul intervalului
Plăgi multiple la maxim D06; convenție limitată la cele trei subtipuri
Hematoame multiple la maxim S02 și D07; valoarea cutanată fixă separată de extrapolare
Specificul prevalează D08 și D09
Cascada informează D32
CPP cea mai gravă pe valoarea reținută G07 și D03; criteriu clinic și tratamentul intervalelor
CAP 02 și AMP 01 S26, D21 și N07; plafon explicit și mapare interpretativă
LF 01 D10; suprapunere pe traiect și parte documentate
PU 01 D22; toate condițiile rândului împrumutat rămân vizibile
AMP 02 D20; absorbție limitată fără ștergerea automată a LT inițiale

Temeiurile documentare

  • [O] Ordinul președintelui ASF și al ministrului sănătății nr. 1/2.293/2022, reprodus în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 bis din 7 septembrie 2022, p. 2–3.
  • [A] Anexa la același ordin, Punctajul traumatologic în caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății persoanelor în urma producerii accidentelor de vehicule, p. 4–42. Citările din catalog folosesc paginile tipărite în exemplarul PDF.
  • [L] Legea nr. 132/2017, art. 22 alin. (5) lit. b) și d), pentru nivelul mediu prezumat al suferinței și particularitățile cazului. Trimiterea la lit. b) este reluată în art. 6 al ordinului. Aceste dispoziții nu furnizează formula mijlocului intervalului.
  • Sursele AO de mai jos susțin delimitarea anatomică din D10. Ele nu prescriu punctajele ori regulile românești de despăgubire.
  • [AO1] AO Surgery Reference — Le Fort I fracture simple
  • [AO2] AO Surgery Reference — Le Fort II fracture
  • [AO3] AO Surgery Reference — Le Fort III fracture

Valoarea punctului traumatic

Salariul minim brut, pe perioade

1 punct = 2 × salariul de la data accidentului
De laPână laBrutAct
01.07.2026 în vigoare 4.325 lei HG 146/2026
01.01.2025 30.06.2026 4.050 lei HG 598/2024
01.07.2024 31.12.2024 3.700 lei HG 598/2024
01.10.2023 30.06.2024 3.300 lei HG 900/2023
01.01.2023 30.09.2023 3.000 lei HG 1447/2022
01.01.2022 31.12.2022 2.550 lei HG 1071/2021
01.01.2021 31.12.2021 2.300 lei HG 4/2021
01.01.2020 31.12.2020 2.230 lei HG 935/2019
01.01.2019 31.12.2019 2.080 lei HG 937/2018
01.01.2018 31.12.2018 1.900 lei HG 846/2017
01.02.2017 31.12.2017 1.450 lei HG 1/2017

Un accident dinaintea primei perioade primește valoarea în vigoare azi, dar rezultatul este marcat ca orientativ — legea cere salariul de la data accidentului.

Transparență editorială

Unde actul se contrazice

2 locuri semnalate

Transcrierea a fost verificată pe forma oficială publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 bis din 7 septembrie 2022. Locurile în care actul nu poate fi urmat literal sunt explicate deschis, deoarece influențează punctajul.

Unde actul nu e limpede

În locurile de mai jos actul se contrazice și nu poate fi urmat literal. Punctajul folosit de platformă vine dintr-o interpretare — nu e forma tipărită în Monitorul Oficial.

Anexă · pagina 56

Anexă, pagina 56

La complicațiile fracturilor vertebrale, anexa numește șase complicații dar tipărește șapte punctaje — de două ori, identic, și la fel în a doua formă publicată. Cea mai probabilă explicație e o greșeală de culegere, prin care un punctaj a rămas în plus. Care anume, textul nu poate spune: numele sunt culese ca un singur paragraf, iar punctajele stau răsfirate alături, deci nu se pot împerechea nici după poziția de pe pagină. Platforma folosește citirea în care punctajul în plus e primul „4-6"; atunci „Infecții asociate de țesuturi moi" iese 1,5-2, ceea ce s-ar potrivi cu gravitatea lor față de infecțiile osoase (6-8). Rămâne o posibilitate, nu litera actului.

Anexă · pagina 60

Ruptură completă coafă rotatori fără detaşare tendinoasă

Anexa scrie de două ori același text — „Ruptură completă coafă rotatori fără detașare tendinoasă" — o dată cu 3-4 puncte și o dată cu 6-7, iar a doua formă publicată îl scrie la fel. Cea mai probabilă explicație e o greșeală de culegere. O posibilitate e ca al doilea rând să privească ruptura CU detașare tendinoasă: e mai gravă, iar saltul de punctaj s-ar explica astfel. Platforma o folosește pe aceasta, dar rămâne o interpretare, nu forma tipărită a actului.

Calcul verificabil, cu limitele spuse clar.

Pornește de la leziuni. Verifică fiecare punct.

Începe încadrarea gratuită 5 LT fără cont Răsfoiește baremul